Fram în lumea fructelor și a legumelor – o carte prin ochii unei mame (P)

Cine ne cunoaște pe mine și pe soțul meu, Cosmin, știe că ne place mult să citim (unii au cuier la intrare, noi avem o bibliotecă de sus până jos făcută la comandă). Aici puteți citi cărțile lecturate de mine în 2019. Anul acesta cred că vor fi mai puține, pentru că și timpul a fost mai puțin pentru mine și mai mult pentru copii mei. În schimb, cred că „mă voi scoate” cu cărțile pentru copii.

Unele cărți de copii au meritat, altele nu. Am în plan să fac și o listă cu cărțile care i-au plăcut lui Mihail (nu sunt hotărâtă dacă să scriu și despre cele care nu i-au plăcut, pentru că mă gândesc că mai târziu s-ar putea să le găsească interesante). Spun că unele cărți au meritat cumpărate pentru că se vede că sunt realizate cu gândul la copii, utilizatorul final, adică au un aspect plăcut, desenele sunt clare, colorate, hârtia folosită este de calitate. Unele cărți aveau 10 pagini și costau 35 de lei, altele peste 50 și costă tot pe acolo. Pe unele cărți le-am cumpărat că le-am văzut promovate de alte mame pe grupuri de discuții sau pe bloguri ori pe Instagram. De alte cărți mi-ar fi plăcut să știu mai devreme, adică să le fi prezentat lui Mihail mai repede, ca să-i stimulez dragostea de carte.

Mihail a început să „bage cărțile în seamă” când avea cam 1 an și jumătate. Atunci prefera cărțile cartonate și aveam chestii de genul „prima mea bibliotecă” sau „primele 100 de cuvinte”. Îi „citeam” zilnic ceva de genul: „Uite, aici este o casă, aici este o cioară, aici este o cană. Mihail, unde este casa?” sau îmi arăta el cu degetul ce-l interesa, iar eu denumeam obiectul. Nu avea răbdare să asculte poveștile, indiferent cât erau scurte. Era atras de imagini, mai degrabă. Multă vreme seara, înainte de somn, citeam împreună cu Mihail, iar când era gata să doarmă, împingea cartea și se întorcea pe o parte. De asemenea, erau unele seri când îi spuneam din poveștile copilăriei noastre (Pe care le modificam puțin ca să nu mai fie chiar așa de violente. De exemplu, iezii din Capra cu trei iezi nu sunt mâncați de lup pentru că vine pădurarul și-i salvează:) ).

De multe ori l-am surprins „citind” prin casă, adică stând cu o carte în mâini și privind imaginile. Uneori mai venea pe la mine să mă întrebe despre ceea ce vedea. Practic, vizualul îl atrăgea pe el. Am cumpărat unele cărți unde desenele erau schematice sau prea stilizate, iar acestea nu au fost pe placul copilului nostru. Și nici pe al meu. Adică vreau ca ursul să arate ca un urs, nu ca o umbră mai mare care se prelinge pe perete.

Nouă ne-au fost mereu de ajutor cărțile nu doar ca să „ne umplem timpul” sau să facem diverse activități cu Mihail, ci, mai ales, pentru că unele au și o morală sau anumite învățăminte. Iar eu, ca părinte, am ajuns să le prefer pe acestea din urmă, adică cărțile educative. Astfel că, recent, am ajuns în posesia unei cărți cu Fram, ursul polar, anume Fram în lumea fructelor și a legumelor. Cartea se poate cumpăra de pe site-ul lumealuifram.ro și din alte librării online.

Îmi place această carte și am ales să încep cu ea călătoria în Seria Educațional (există și Seria Emoțional), pentru că, așa cum povesteam și într-un alt articol, Mihail pare că trăiește cu aer și ciocolată. Astfel că doamna doctor pediatru ne-a recomandat să încercăm să-l împrietenim cu legumele și fructele fie prin povești, fie prin planșe sau cărți, fie să-l luăm cu noi la cumpărături și să-l punem pe el să aleagă ce să cumpărăm. Nu știu cu ce am greșit, dar de unde Mihail mânca câte o banană și un măr pe zi a ajuns acum să nici să nu se mai uite la ele… Astfel că împreună cu Fram descoperă din nou legumele și fructele. Azi a mâncat jumătate de măr :)) Succes total!

Noile cărți care îl au în prim plan pe Fram, ursul polar, reprezintă un proiect 100% românesc ca ilustrații și poveste, fiind inspirate din cartea lui Cezar Petrescu. Comparându-le cu alte cărți de pe piața de profil, acestea sunt scrise de psihologi, tocmai pentru a fi pe înțelesul copiilor mici și pentru a-i ajuta în viața de zi cu zi. Referitor la raportul calitate-preț, cred că autorii nu prea ies în câștig pentru că aceste cărți au o grămadă de pagini color (71 de pagini are Fram în lumea fructelor și a legumelor), cu hârtie de bună calitate, lucioasă, iar coperta este cartonată.

Mihail a fost atent să descopere legumele și fructele prezentate în carte sau să-mi arate diferitele fructe ori legume pe care le știa deja. Povestea este ușor de urmărit. De fapt, poveștile, pentru că este vorba despre Fram în lumea fructelor, iar mai apoi de Fram în lumea legumelor. Toate poveștile sunt sub formă de versuri, de care Mihail, momentan, nu a fost impresionat, pentru că nu are răbdare să stea câte 15-20 de minute într-un loc făcând aceeași activitate (excepție desene la TV (care copil nu stă hipnotizat la TV, nu știu?!) sau jocul cu trenulețele lui). Așa că am renunțat să-i citesc povestea, ci i-am povestit-o eu și-l puneam să-mi arate din imagine diverse obiecte, de la fructe la legume, de la castroane și polonice la cântar, borcane și papionul roșu al ursului polar 🙂

Mi-ar fi plăcut să existe și mai multe detalii legate de magazinul în care vând fuctele sau de bucătăria unde personajele din carte gătesc legumele. De asemenea, cred că în aceste povești legate de fructe și legume pot cu foarte mare ușurință să integreze învățarea culorilor și a numerelor.

Recomand această carte tuturor părinților care vor să-și împrietenească copilul cu cărțile. Mie mi se pare o carte potrivită de pe la 2 ani (sau de când nu mai roade paginile – pentru că nu sunt cartonate). De asemenea, recomand cărțile cu Fram, ursul polar celor care merg în vizită la un copil și nu știu ce să-i dăruiască. Decât o ciocolată și o mașinuță, mai bine o carte.