6 reguli care mă ajută să rămân „sănătoasă” la cap zilele acestea când stau în casă cu 2 copii mici sub 3 ani

1. Alege-ți bătăliile
2. Fii consecventă
3. Spune-i ce să facă, nu ce să nu facă
4. Acceptă-i emoțiile, inclusiv pe cele negative
5. Creează o rutină, o structură zilnică
6. Fii atentă și la nevoile tale

Atât. Gata. Succes. Nu este nevoie să mai citiți restul articolului.

Evident, nu este atât de simplu… Nu întotdeauna le aplic pe toate. Uneori, mai uit. Dar îmi amintește soțul meu. E bine că suntem pe acceași lungime de undă. Bineînțeles, regula zero este să petreci cât mai mult timp cu copilul tău. Ni se spune până și la TV… Dar, în zilele acestea, nu trebuie să vă mai spun de această regulă pentru că vrând-nevrând stăm în case cu toții, tot timpul. Deși nu cred că e bătaie printre părinți care să petreacă mai mult timp cu copilul sau copiii… Unii dintre părinți, ăia onești, reali – nu ăia care postează pe Facebook sau Instagram poze perfecte cu filtru retro – spun că deja nu mai pot. Sau alții, mai echilibrați, recunosc: sunt zile și zile. Zile mai bune, zile mai puțin bune. Așa și la noi: zile mai bune, zile mai puțin bune. Uneori, parcă sunt 7 zile într-una…

Pe scurt, pentru mine regulile de mai sus înseamnă:

1. Alege-ți bătăliile (nu trebuie să fie tot timpul ca tine) – uneori, îl las să facă ce vrea. Atenție, însă, un mare risc este ca uneori să aibă voie să facă ceva, iar altădată nu. Adică, nu mai înțelege nimic copilul. Gândiți-vă de câte ori a avut voie să facă ceva, iar apoi i-ați interzis brusc? Ori pentru că plângea, i-ați oferit ceea ce voia, deși inițial, l-ați refuzat. Vă îndemn să vă gândiți bine înainte de a refuza. O dată ce ați spus „Nu”, să rămână „Nu”, chiar dacă copilul face o criză de plâns. Pe de altă parte, dacă știți că urmează o criză și vreți s-o evitați pentru că sunteți obosită, spre exemplu, atunci lăsați după copil, fără să vă simțiți ca un părinte care a cedat.

2. Fii consecventă – dacă n-are voie să facă ceva, în principiu n-are voie niciodată. Asta înseamnă că dacă ai stabilit niște reguli sau limite să te ții de ele. E greu la început, dar nu se poate altfel. Această regulă m-a ajutat ori de câte ori am vrut să schimb câte un comportament de-al copilului sau chiar de-al meu. După ce am devenit conștientă unde sau cu ce greșeam, depuneam efort constant pentru schimbare.

3. Spune-i ce să facă, nu ce să nu facă – cum sună: „Nu arunca mâncarea”versus „Lasă mâncarea în farfurie”? Oricum, zilele acestea de stat în casă se lasă cu tot mai multe nu-uri, parcă. Uneori, parcă eu sunt sătulă să tot aud „Nu”.

4. Acceptă-i emoțiile, inclusiv pe cele negative – sunt situații în care copilul face câte o criză de plâns fie că îi interzici ceva, fii că îi oferi ceva. Pare că nimic nu-i convine. Cum mă simt eu în majoritatea cazurilor când face astfel de crize? Calmă. Sau pe-aproape. Știu că plânsul reprezintă, de cele mai multe ori, modul lui de a se exprima.

5. Creează o rutină, o structură zilnică – mai ales în zilele acestea de izolare și incertitudine ne ajută și pe noi, adulții, să avem un anume grad de previzibilitate și de control. Pe copii îi ajută pentru că au un sentiment de siguranță, știu ce urmează. Spre exemplu, băiețelul nostru se trezește între 6.00 și 7.00 dimineața, la prânz doarme între 1.00 și 5.00, iar seara îl ducem la somn în jur de ora 8.00 – 8.30. În prima parte a zilei introducem activități noi, creative. După-amiaza ne alergăm prin casă ca să consume energie mai multă, gătim, mâncăm, iar timpul trece foarte repede în felul acesta.

6. Fii atentă și la nevoile tale – unul dintre cele mai importante lucruri și cel mai greu de realizat! De câte ori nu m-am trezit că n-am fost la baie de câteva ore bune sau că am uitat să mănânc ori să beau apă! În timp, însă, mi-am dat seama că dacă eu nu sunt ok, nici nu pot fi o mamă bună pentru că n-am energie. Astfel că acum îmi cer timpul propriu (seara după ce adorm copiii, în anumite zile, mă ocup doar de mine), cer ajutorul soțului (chiar dacă lucrează de acasă) sau îmi ofer singură momente plăcute (unul este cafeaua de dimineață). Îmi aloc timp să scriu pe blogul personal și să citesc. Mă organizez mai bine de când am realizat că mă lăsam pe ultimul loc, iar acest lucru mă umplea de insatisfacție.

Iar cel mai important sfat, care cuprinde toate regulile de mai sus, în afară de ultima:

tratează-ți copilul cu respect.

Dacă îl tratezi cu respect, atunci îi observi comportamentul, încerci să-l înțelegi și-l lași și pe el să te ghideze în activitățile care le faceți. Nu poate fi mereu ca tine. Dar nici ca el/ ea. De asemenea, îi vei impune limite și-l vei învăța că nu întotdeauna primește ceea ce vrea. Că așa e și în viață.

Vă doresc sănătate și multe resurse interne pentru a trece cu bine peste această perioadă de stat în casă.