Am văzut pe instagram o postare de-a Ioanei Soare cu 20 de lucruri care-mi aduc bucurie și așa mi-a venit ideea să fac și eu un astfel de inventar. Cred cu tărie că fericirea vine din lucrurile mărunte, că e o stare de spirit care nu este constantă și că ține în mare măsură de noi să o atingem, mai degrabă decât depinde de ceilalți.
Așadar, dacă este să vorbesc despre ce mi-a adus fericire în 2018 (pentru că așa mi-e mai ușor să mă raportez la acest concept vag și foarte subiectiv), pot spune următoarele:
- copilașul meu – primii pași, primul „mama”, primul „tata”, primii dințișori, primele zâmbete,când vine să-l pup și-mi întoarce galeș obrazul, când râde din toată inimioara lui dacă-l gâdil, când îmi arată că vrea să ne jucăm de-a v-ați ascunselea și se ascunde după perdea, iar eu spun „Unde-i Mihail?”, iar el scoate capul și râde cu poftă, când îl văd ce fericit este în preajma animalelor sau a altor copii, când îl văd cum dimineața îl caută pe tatăl lui și îi bagă mâna în buric sau se lipște de el ca un pui de leu… și, bineînțeles, când doarme… când doarme mai mult de o oră și jumătate pe timpul zilei, iar seara când doarme de la 8, 8.30
- soțul meu – când mă ascultă, când îmi dă câte un sfat, când mă așteaptă cu mâncare și curățenie acasă, când îmi zâmbește, când se maimuțărește și vrea să mă facă să râd, când duce gunoiul, când merge la magazin să-mi cumpere ce-mi poftește inima, când ne facem planuri, când împărțim banii încercând să fim și chibzuiți, dar și să ne facem mici plăceri, când stă cu pruncul nostru și-mi trimite poze sau video-uri cu ce năzbâtii face, când i se umplu ochii de lumină atunci când rememorăm peste zi ce-a mai făcut Mihail, când bem o bere împreună, când vedem un film bun, când bem cafea în oraș împreună cu copilașul nostru, când ne planificăm călătoriile pentru anul acesta…
- familia mea și a soțului – când ne vizitează încărcați cu tot felul de daruri și sunt bucuroși că ne pot ajuta, când sunt impresionați de Mihail și de câte știe să facă, când așteaptă cu sufletul la gură să le spunem ce-a mai făcut Mihail sau noi în anumite situații, când vorbim la telefon mai mult, după ce câteva zile nu i-am auzit, adică atunci când avem mai multe să ne spunem
- teza de doctorat – că am putut s-o finalizez și că la final de martie voi avea susținerea publică. Sper ca în viitorul apropiat s-o pot valorifica și nu devenind profesor… Tema mea este despre politicile de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor…
- cititul – am reușit să citesc vreo 10 cărți în 2018, mai ales de când am început serviciul, pentru că citesc mult pe transportul în comun. Iar în luna ianuarie am citit 10 cărți și am început 2 (una în format fizic și una pe telefon). A, aici se pune și cititul de bloguri. Voi face o postare ulterioară cu blogurile pe care le urmăresc. Poate voi inspira și alte persoane să le citească
- prietenii – când ne întâlnim sau ne auzim la telefon, dar mai ales când vin la noi în vizită și mâncăm sau bem împreună, când ne vedem pe la aniversări, când ne facem cadouri
- cafeaua – când apuc s-o beau caldă, singură cu gândurile și planurile mele
- cumpărăturile – când pot să merg singură la cumpărături și să-mi cumpar 1-2 articole după cum mi-am planificat anterior că am nevoie
- curățenia – atunci când o fac pe îndelete și atunci când văd rezultatul final: o casă curată, proaspătă, unde fiecare lucru are locul lui, „casa” lui
- blogul – să scriu pe blog, să-mi planific articolele, să-mi fac ordine în gânduri și să-mi revizuiesc textele, dar ce îmi produce cel mai mult îmi produce bucurie, dincolo de numărul de vizualizări, sunt comentariile lăsate pe facebook de către diverse persoane, majoritatea dintre cei apropiați
- natura – să mă plimb prin parc cu copilul nostru, să umăresc trecerea anotimpurilor, să simt miros de floare sau miros de primăvară, ori să calc pe zăpada proaspăt depusă
- serviciul – când am finalizat din task-uri și cer de lucru nou, când am idei bune și pot să le implementez, când am zile pline în care muncesc încontinuu și pierd noțiunea timpului, când avem ședințe în care se concluzionează ceva și pe urmă trecem la acțiune
- un duș prelung – de 15-20 de minte, că am și uitat cum arată o cadă plină cu apă de când cu copilul…
- somnul – mai ales când pot să dorm de pe la 9, 9.30 seara… și atunci când am mai mult de 3 ore consecutive de somn pe noapte…
- oamenii noi pe care i-am cunoscut – am cunoscut în 2018 prin intermediul programului de antreprenoriat la care am luat parte câțiva oameni, pe care vreau să-i țin aproape, am reînnodat unele legături de când sunt mamă cu alte prietene care sunt și ele mame, iar acum, în 2019, încep noi legături cu oameni care mă inspiră și-mi doresc să lucrăm împreună la proiecte comune
- petrecerile – în special, că anul trecut am fost nași pentru prima dată, iar la nunta finilor am avut ocazia să-i cunoștem și pe ceilalți nași aleși de ei și m-am bucurat foarte mult că am avut ocazi să mergem la nunta unor prieteni, care practic sunt printre prietenii comuni ai mei și ai lui Cosmin, care n-am putea să spunem că au fost ai lui sau ai mei prima dată
- să merg pe jos
- să călătoresc
- să discut idei
- să mînânc o prăjitură bună
- să primesc cadouri
- să fac cadouri și surprize
Chiar că am multe motive și ocazii de fericire! Contează dacă îmi iau răgazul să le conștientizez sau nu…
Vă îndemn și pe voi să vă faceți o astfel de listă, fie că sunteți sau nu părinți. Cred că în viață totul depinde de perspectiva din care privești lucrurile, iar, din păcate, societatea ne învață să ne concentrăm pe lucrurile negative sau pe neîmpliniri. Rareori ne facem timp de noi înșine cu adevărat. Rarerori ne punem pe hârtie sau ne facem o notiță mentală cu ceea ce ne aduce bucurie și ne încarcă de energie…
Sursa foto: pexels.com