17/07/2020

Data viitoare când vezi vreo mamă ciufută, dă-i pace

By mamiefericita

Dacă o vezi nespălată, dă-i pace. Poate că deși ar fi avut timp să se spele, a uitat. Căci, dacă nu știi, mamele uită mult și multe. Uită de la mână până la gură, cum s-ar spune. Și asta pentru că le zboară milioane de gânduri prin cap: 

– Oare e constipat copilul, că n-a făcut caca de 2 zile? Hmm… Ce să-i fac de mâncare să-l ajute? Ah, dar ăstuilalt care pare că trăiește doar cu aer și dulciuri ce să-i fac să mănânce? Să fie și sănătos, să-i și placă și să aibă câte două alternative (că așa a recomandat medicul pediatru).

– Când culc copiii, ce să fac: să dorm cu ei sau să fac ordine/ să pun la spălat rufe (că pentru mulți a spăla rufe e o acțiune simplă, dar uită că hainele deși le spală mașina, nu se triază singure și nu se bagă singure în mașină. Unde mai pui că mașina aia nu le întinde la uscat sau, dacă ai norocul să ai mașină de uscat haine, aia nu le și împătură pe categorii și nici nu le pune la locul lor. A, uitasem: a pune la spălat rufe mai înseamnă a și aduna puțin de prin casă, că te miri pe unde mai găsești vreo haină, vreo șoșetă, vreun chilot)/ să mănânc și eu (eu, personal, de cele mai multe ori reușesc să mânânc deodată cu copiii, dar uneori am avut de ales dacă să mănânc sau dacă să dorm și am ales să dorm, fiindcă să mănânc, pot ciuguli oricând, orice avem prin casă, dar să dorm pot doar când dorm copiii)/ sau să fac ceva pentru mine? 

 

Ați văzut ce lung paragraf? Că nu se mai termina ideea? Ei, așa e și în capul unei mame: de la a planifica ce să gătească, la a face curățenie, la a face programări la controale medicale pentru copii sau pentru ea, la a face liste de cumpărături sau, pur și simplu, are capul gol uneori. Atunci când se joacă cu copiii ei. Ba nu, nu-l are gol nici atunci. Că fie se străduiește să aplice deodată toate cele 3.495.412.585 idei de parenting ce le-a citit/ auzit, fie se simte vinovată că a ridicat tonul la copil sau că i-a răspuns că are și ea nevoie de timpul ei, iar copilul să-și găsească și el ceva de făcut singur, fără ea, sau să meargă la taică-su. 

 

Uneori, mama nici nu mai știe: oare traumatizez copilul dacă îi spun să mă lase singură la baie să-mi fac și eu treburile ca să nu mă constip 3 zile dup-aia sau el, copilul, trebuie să învețe și ce-i ăla un refuz și că mama nu e totuna cu propria lui persoană și să învețe să reziste la frustrare? Cum să-l înveți să reziste la frustrare, să se ridice de jos, să înțeleagă că nu i se cuvine totul sau că nu poate primi orice chiar atunci în momentul când vrea? Cum altfel, decât doar refuzându-i anumite lucruri și apoi acceptându-i crizele de furie sau plânsul de frustrare?! 

Cum se vede asta din exterior? Vai, ce mamă rea, frustrată, dezorganizată, neiubitoare, care-și vede copiii ca pe o povară și nu iradiază de fericire în fiecare secundă a unei zile care câteodată o stoarce de energie ca o săptămână de mers la birou. Ia imaginează-și că trebuie să stai cu șeful tău sau cu una dintre colegele tale de birou 100% din timpul tău. Cum ar fi? Ei, ca să nu te speriiașa de tare, imaginează-ți mai bine că ai sta 100% din timpul tău cu una dintre colegele care îți place cel mai mult. Cum ar fi? Ar fi zile și zile, așa-i? Uneori, îți spui ce zi faină, totul e perfect azi, iar alteori, iți spui că ți-e dor să-ți auzi propriile gânduri. Sau, mai bine: să auzi liniște în cap, să nu-ți mai vâjâie milioane de gânduri.

 

Dacă nu te sună să nu te superi, că poate chiar nu are timp. Sau, poate a uitat, așa cum a uitat iar să-și ia suplimentele sau să-și facă vreo programare la medic. Sau, poate, pur și simplu, simte că ea nu se poate plânge/ descărca către tine pentru că este judecată, catalogată. Ori că nu mai poate face față să te audă pe tine cum te plângi de viața ta, că ar vrea să audă și ea lucruri mai pozitive, care să inspire sau, măcar, niște bancuri bune care s-o facă să râdă. Ah, poate nu te-a sunat, deși ar fi vrut de multe ori, dar nu a găsit timpul potrivit pentru că era prea ocupată cu de-ale casei ori cu de-ale copiilor, adică era preocupată să se joace cu ei sau, măcar, să-i țină sub control: hrăniți, odihniți, curați, veseli și cât de cât entertained (distrați). 

Sau, da, ar vrea și ea să te sune, că-i e drag să povestiți, dar n-are când. Că ziua la ea are doar vreo 12 ore, care sunt dedicate copiiilor, apoi are vreo 8 de somn (întrerupt de 100 și o mie de ori) și vreo 4 ore care se pierd te miri cum: ba cu pune masă, ia-te masă, ba cu strâns jucării, ba cu rufele de pus la spălat sau de strâns, ba cu triat hainele copiilor, ba cu planificat cheltuielile, ba cu pierdut vremea pe Facebook/ Instagram (că uneori doar așa simte că mai are și ea timpul ei cu ea), ba cu îmbrăcat/ dezbrăcat copiii pentru ieșit afară, făcut baie, pus la somn.

 

Dacă nu e îmbrăcată îngrijit, când tu îți iei haine de firmă, dar ea trebuie să socotească banii ca să cumpere a treia oară pe sezonul acesta pantofi copilului că i-au rămas mici și că pantofii ăia o costă cât rata la apartament, las-o, dă-i pace.

 

Dacă nu-ți răspunde frumos la orice solicitare de favor, las-o, dă-i pace. Sau, mai bine, n-o mai ruga nimic. Că are cine s-o roage și s-o tragă de haine de 100 și o mie de ori.

 

Dacă n-ai o vorbă bună pentru ea sau un ajutor concret să-i oferi, mai bine dă-i pace. Ocolește-o când o vezi, sincer. Las-o cu gândurile ei și las-o să-și păstreze energia pentru copiii ei și nu pentru a discuta cu tine în contradictoriu (ca să-ți explice ție de ce-și crește copilul așa și nu altfel) sau ca să te asculte pe tine cum te plângi de vreme sau de covidul asta.

 

Data viitoare când vezi vreo mamă ciufută, dă-i pace. Iar sfaturile păstrează-le pentru tine, că idei are și ea, dar n-ar când să le aplice.