M-am gândit să scriu această postare după ce am văzut acest vlog. În cadrul video-ului este o recomandare de a face o retrospectivă a anului care tocmai a trecut pentru a vedea ce a mers bine, ce obiceiuri bune ți-ai format și ce nu a mers așa de bine.

Brittany Vasseur e o tipă pe care o urmăresc de vreo 2-3 ani, cu precădere atunci când simt că am nevoie de motivație extra ca să fac ordine și curățenie prin casă. Iar de aproximativ 2 ani este și ea mamă (și sunt un pic geloasă pe cât de bine arată după naștere!).

2018 – cel mai bun an de până acum

Am scris peste 200 de pagini pentru teza de doctorat, adică 2/3 din ea au fost scrise cu un copil între 5 luni și 1 an și 3 luni. Am beneficiat de sprijinul necondiționat al soțului meu și de ajutorul celor două perechi de părinți, ai mei și cei din partea lui Cosmin.

Mi-am început blogul și am publicat 44 de articole. Am avut în jur de 4.000 de vizualizări și 1.700 de vizitatori. Față de bloggeri cu experiență este foarte puțin. Ei discută despre zeci de mii sau sute de mii de vizualizări și vizitatori. Dar pentru mine este extraordinar, ca novice și comparativ cu timpul alocat! Cel mai mult sunt recunoscătoare celor care și-au rupt din timpul lor să mă citească și să-mi ofere feedback!

Am 2 secțiuni pe blog pe care le-am inițiat în 2018: Joia de acțiune și Mama Cafe.

Am participat la un program de antreprenoriat cu dorința de a-mi deschide propria afacere: un atelier de croitorie dedicat femeilor însărcinate și mamelor care alăptează… Am ajuns până în etapa finală a selecției planurilor de afaceri, dar ideea mea nu a fost finanțată. Îmi doresc să continui cu ideea mea, dar în pași mărunți. Le mulțumesc doamnei Nela Iacob, croitoreasă și Alinei Timar, designer pentru că au crezut în această idee și mi s-au alăturat.

M-am întors la serviciu la 1 septembrie. A fost una dintre cele mai bune decizii! Cosmin stă acasă în concediul de creștere al copilului și face o treabă minunată! Se joacă cu el, are grijă să mănânce să doarmă, să-și ia suplimentele și cam tot ce face o mamă, face și el, exceptând alăptarea. Au o relație foarte specială, Mihail îl iubește foarte mult! Iar mie, pauza de la mămiceală, mi-a prins foarte bine. Dimineața când merg la serviciu merg cu plăcere, iar după-masa abia aștept să mă întorc la familia mea, cuibul meu, echilibrul meu! Am o rutină care-mi place: serviciu, acasă: mănânc, mă joc cu Mihail, mănâncă și Mihail, mergem la prietena lui, Antonia, de aceeași vârstă, sau vine ea cu părinții ei la noi, se face aproximativ 7.30, venim acasă, face baie, iar în jur de 8 începem rutina pentru somn. După ce adoarme Mihail, eu și soțul meu petrecem niște timp împreună sau citesc, iar în jur de 10, 10.30 dorm și eu. Am o viață calculată, dar simplă și cu puține surse de stres.

Și cel mai important, Mihail a ajuns la aproape 1 an și 5 luni! Am trecut cu bine peste răceli, viroze, enterocolite, presiunea când face primii pași, când spune mama sau tata, diversificarea, primii dințișori, prima aniversare și multe alte activități specifice vârstei.

Am descoperit că e un mic maniac al curățeniei și îi place ordinea, mănâncă foarte bine și singurel cu lingura, îi place muzica, în special cea clasică, are niște potențial talent la a cânta la pian, învață foarte repede lucruri noi, râde mult și zgomotos, merge de pe 1 an și 1 lună, îi place mult să se joace și, de la o vreme, se joacă și singurel, nu mai este așa de dependent de mine. A, și-i place să se cațere! La noi scaunele stau pliate în casă…

Dintre cele mai mari realizări privind relația mamă copil

Doarme fără mine la prânz! Și a adormit chiar și fără tatăl lui, doar cu bunicii!

Nu mai stă doar „legat de mine”. Se joacă și singur, dacă am petrecut atât timp consideră el că are nevoie, până să-mi întoarcă spatele și să se joace singur.

Am citit vreo 10 cărți. Atât am putut. Dar sunt fericită pentru că de când merg la birou mi-am creat obiceiul de a citi în autobuz. Eu schimb 2 autobuze, aproximativ 10-15 minute cu fiecare, iar asta înseamnă aproximativ 20-30 pagini pe zi. Ceea ce este minunat.

Ce-am învățat în 2018 ca mamă

Că you have to let go of your child. Lasă-l să se exprime și lasă-l să socializeze și cu alte persoane.

Preocupă-te și de tine și de relația cu soțul tău.

Alocă niște timp (față în față sau la telefon) și prietenilor.

Că relația tată-copil trebuie stimulată. Chiar și cu forța 🙂 (atunci când tatăl nu se implică în mod consecvent…).

Referitor la 2019 voi scrie o altă postare, care să mă ajute și pe mine să-mi sistematizez gândurile și poate va fi sursă de inspirație și pentru alte persoane.

Sursa photo: pexels.com