În cadrul acestei secțiuni îmi doresc să public o serie de nimi-interviuri cu mame pe blog, care să contribuie la sentimentul altor mame că nu sunt singure în această călătorie. În plus, pe de-o parte, cred că noi, ca popor suntem și curioși la „capra vecinului”, ne interesează ce fac alții, deci. Dar, în felul acesta, poate ne mai și educăm prin exemplul altora. Pe de altă parte, promovăm pe toate rețelele sociale ce vieți perfecte de familie avem și ce mame fericite suntem, ceea ce poate fi foarte debusolant pentru alte mame care trec prin momente dificile, făcându-le să se îndoiască și să se întrebe unde greșesc atât cu bebele, cu soțul, cât, mai ales, cu ele însele.

Aș dori ca prin aceste interviuri/ discuții virtuale să pot surprinde zbuciumul mamelor în a crește copiii altfel decât am fost noi crecuți, precum și drumul către regăsirea de sine.

***

Prima persoană care a răspuns interviului meu este Dana. Dana e o tipă de pe lângă Brașov pe care am cunoscut-o la un curs de formare la Pădureni, județul Covasna. O apreciez pe Dana pentru că, împreună cu tatăl ei, preot, se străduie să aibă grijă de copiii dezvantajați din zona lor prin activități de tip after-school. De asemenea, este managerul unei structuri economice sociale, adică o firmă care se ocupă cu producția de peleți și brichete pentru foc. Firma aceasta dă de mâncare unor oameni, care, practic, adună vreascuri din pădure!

***

  1. Descrie-te în câteva cuvinte. Cine ești tu? De când ești mamă? Mamă de fetiță sau băiat?

Dana Sarca, mămică de 1 an și de băiat, super încântată că am o familie minunată și unită.

  1. Cum ți se pare rolul de mamă?

Nu este ușor, dar este cel mai frumos lucru să ți se spună „Mama” și să ai acel prichindel care nu îți refuză brațele.

  1. Care a fost cea mai grea perioadă de până acum?

Cea mai grea perioada a fost când nu puteam să rămân însărcinată. A fost și cea mai frustrantă.

  1. Ce mici „trucuri” folosești ca să treci peste o criză emoțională de-a copilului sau cum faci să-l/ să o „constrângi” să acționeze așa cum vrei tu?

Încerc să îi explic cât poate să înțeleagă la vârsta lui și uneori îl strâng tare la piept.

  1. Ce fel de adult ai vrea să crești?

Un adult independent și bun la suflet.

  1. Cum a fost cu alăptarea?

Nu am reușit să alăptez cu toate că am încercat.

  1. Cu suzetă sau fără?

Suzeta 100%.

  1. Cum a fost cu diversificarea?

Nu am avut probleme cu diversificarea. Matei mănâncă orice. Am început de la 5 luni pentru că poftea.

  1. Aveți ajutor în creșterea copilului?

Am părinții și bonă. Consider că merită să ai bonă din 2 puncte de vedere:

  • bebelușul nu este dependent de mama sau tata, se învață cu mediu diferit;
  •  avem nevoie de odihnă și de timp și pentru noi.
  1. Ați călătorit cu copilul în țară sau în străinătate? Cum a fost?

Matei este obișnuit să călătorească de la 10 zile. Stă singurel în spatele mașinii în scăunel și privește pe geam. La drumuri de peste 200 km se plictisește și atunci merg în spate cu el. Cel mai lung drum al meu cu bebe singuri a fost la 7 luni: 230 km.

  1. Cum vezi rolul tatălui în viața copilului și a mamei?

Tatăl la noi lucrează și ne vedem în weekend, dar asta nu înseamnă că nu se implică. Suntem foarte apropiați

  1. Cum s-a schimbat relația cu soțul tău? Cum v-ați re-echilibrat după nașterea copilului?

Am avut depresie după naștere. A fost greu. Cel mai greu a fost sa realizez că am depresie. A trecut cu suplimente. Am avut suportul lui 100%.

  1. Cum reușești să-ți faci timp și pentru tine? Ce pasiuni ai?

Bonă! Atunci dorm. Pasiunea mea este somnul.

  1. Când îti propui să te întorci la serviciu și de ce?

Revin peste alți 2 ani fiind însărcinată cu al doilea copil.

  1. Care crezi că e cea mai mare greșeală a mamelor în relație cu sine sau cu ceilalți?

Faptul că sunt prea protective cu puiuții lor. Trebuie lăsați să exploreze, să se mai și lovească încercând să meargă, să nu li se inducă frica de mici. Iar în relația cu ele însele, mamele trebuie să se mai relaxeze și să ia lucrurile că atare, nu să fie perfecționiste în relația cu copilul, dar să se neglijeze în relația cu sine și cu soțul.

  1. Ce sfat ai avea pentru alte mămici sau proaspete mămici?

Să se bucure de fiecare moment. Să pună seara capul pe pieptul puiului lor și să se gândească că MERITĂ. Atunci când simt că nu mai pot, să asculte inimioara lor.

***

Sper să vă placă această nouă rubrică. Dacă doriți chiar voi să participați la acest tip de interviu, puteți să-mi scrieți răspunsurile voastre pe adresa anamaria.coatu@gmail.com.